Asteptare
Asteptase destul.
Zilele trecusera fara noima, la fel de anoste si de fumurii si vantul ravasea, mereu, sentimente, si frunze si lacrimi…
Fiecare clipa era asteptare si fiece cadere de frunza pendula in sufletul pierdut si ratacit al fetei care devenise el insusi o infinita asteptare…
Pasi ce rasuna in toamna fumurie fac inima fetei sa bata ritmuri sincopate,din ce in ce mai aproape, si mai aproape, un mers ce se afunda in tacere,umpland-o de mister, se apropie, se opresc sovaitori, si inima bate in contratimpuri sincopate ritmuri de jazz-blues-uri…….
….Un sunet scurt sacadat de bricheta uzata, o respiratie adanca ce tradeaza neliniste, si pasii pornesc din nou…
Acum il zareste.
Este un tip oarecare, o figura comuna.. pare nervos in cautarea lui febrila.
“Trage” cu pofta din tigara aprinsa si se se apropie de fereastra la care fata asteapta,si din nou pasii se opresc.
Nelinistea fetei se spulbera asemeni pufilor de papadie si asteptarea la fel…
Ea se indreapta spre batranul pian si incepe primele acorduri ale “Sonatei lunii”…
Si muzica se rostogoleste invaluind tristeti si fumuriul se transforma-n azuriu si clipele curg frumos si cald aducatoare de bucurii….
Strainul asculta tacut cautand sa distinga caldura sunetelor si degetele lui incearca sa bata ritmuri aiurea pe un imaginar pian.
Un pocnet sec de capac de pian si vraja muzicii dispare.Strainul se aseaza jos pe asfaltul strazii si linistit asteapta
Lasă un răspuns