Dani-Ela
Zilele trecute am primit un mesaj de la o prietena a necuvantatoarelor canine care ma anunta simplu, ca a gasit-o pe Ela, catelusa pierduta de mine cu aproape un an in urma. Nu-mi venea sa cred ca cineva a tinut minte si iata, imi scrie dupa atata timp. Mai mult mi-a trimis si niste poze cu catelusa gasita, asa ca emotia a fost formidabila. Semana extraodinar de mult si realizam ce semne bune are anul si am sperat ca minunea reintoarcerii Elei se va produce. Chiar daca aveam anumite indoieli am propus cu mare bucurie o intalnire cu “descoperitoarea Elei”. Si m-am dus. La intalnire, bineinteles. Din pacate nu era Ela, animaluta gasita semana teribil de mult si atat. Se vedea ca era o catelusa tare chinuita si trista, avea urme de schingiuri la gat si de lovituri la cap. Asa am cunoscut-o pe Daniela. Norocul i-a suras acestui patruped pentru ca ea, Daniela, persoana care a gasit-o are un suflet sensibil si discutia purtata cu ea a fost o incantare. Din pacate nu am putut fi eu noul stapan al acestei cateluse, asa ca dragostea ei fata de animale a facut-o sa nu se opreasca aici. In zilele urmatoare a luat legatura cu o societate chinologica si “sosia Elei” si-a gasit noi stapani, care sa aiba grija de ea, s-o iubeasca. Cum speranta regasirii Elei nu ma va parasi niciodata exemplul Danielei am de gand sa-l urmez si m-am gandit sa pun la dispozitia iubitorilor de animale aceasta pagina unde, alti “nebuni” dupa animale sa scrie, daca la randul lor au pierdut, sau au gasit unul, daca au anumite probleme, daca vor sa comunice intre ei, daca au o poveste interesanta despre animale, daca vor… E o nebunie? Si ce daca. Multumesc Dani-Ela.
Lasă un răspuns